This isn’t happening
Mama are mere.
Tata are pere.
Cine are prune?
Toti avem prune, pe creier.
Si sunt trecute si ne fac sa gandim prostii.
Sunt asa, ca niste sperante. Niste sperante mov si moi si care miros a toamna.
Mai bine am disparea cu totii si ar ramane in urma noastra prunele strivite pe asfalt, ca marturii ale prostiilor care ne au trecut prin cap.
Advertisement
